Analiza din perspectiva dimensiunii de gen

 

a programelor electorale ale partidelor politice

în cadrul alegerilor parlamentare 2009

 

Alianţa ProGen – Alegeri 2009 a fost lansată în octombrie 2008 la iniţiativa organizaţiilor non-guvernamentale: Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Clubul politic al femeilor 50/50; Gender-Centru, Forul Organizaţiilor de Femei şi Clubul pentru Şanse Egale “În Doi”. Actualmente, Alianţa are peste 20 membri aderenţi.

Scopul major al Alianţei este de a face pledoarie publică pentru egalitatea de gen în alegerile parlamentare 2009. Analiza  programelor electorale  si a produselor mediatice  din perspective dimensiunii de gen  face parte din etapa a treia a procesului de monitorizare .

 

În contextul alegerilor parlamentare de anul acesta, sub-reprezentarea politică a femeilor alături de includerea paradigmei de gen în platformele electorale ale partidelor politice si , constituie preocupările majore ale Alianţei ProGen 2009.

 

În luna martie 2009 a fost realizată analiza din perspectiva de gen a programelor

electorale ale concurentilor electorali în cadrul alegerilor parlamentare 2009:

·        a Partidului Social-Democrat

·        a Partidului Liberal

·        a Alianţei „Moldova Noastră”

·        a Partidului Popular Creştin-Democrat

·        a Partidului Comunistilor din Republica Moldova

·        a Partidului Liberal Democrat din Moldova

·        a Partidului Democrat din Moldova

·        a Partidului  Uniunea Centrista

·        a PM ”Acţiunea Europeană”

·        a Partidului Conservator

·        a Uniunii Muncii „Patria-Đîäčíŕ

·        a Partidului Republican

·        a  Partidului pentru „Neam si Tara”

·        ale candidatilor independenti

 

Analiza programelor menţionate din perspectiva dimensiunii de gen permite constatarea următoarei situatii:

1.     Programele concurentilor electorali poartă caracter general, explorând subiectul drepturilor omului.

2.     În acelaşi timp, numai PL si  PDM au inclus în lista tematicilor prioritare din platformele electorale şi tematica asigurării de şanse egale pentru femei şi bărbaţi. PDM stipulează că promovarea egalităţii de gen constituie un principiu fundamental al drepturilor omului şi că femeile merită şanse egale. PL recunoaşte expres faptul că rolul femeii în viaţa comunităţii civice şi politice este deosebit de important.

3.     PSD specifica in lista prioritatilor ca „STAT AL DREPTĂŢII înseamnă şanse egale pentru toţi cetăţenii: femei şi bărbaţi,  tineri şi bătrâni, copii sănătoşi şi cu disabilităţi, pentru cei prosperi şi pentru cei nevoiaşi!”, dar  nu sunt  incluse  solutii  pentru asigurarea  sanselor egale pentru femei si barbate  ca in cazul  celorlalte   categorii.

4.     Unele partide nu s-au limitat doar la stipularea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi, dar au şi venit cu unele specificări în domeniu:

·        Astfel, PL propune: asigurarea independenţei economice egale pentru bărbaţi şi femei, prin crearea de noi locuri de muncă pentru femei; reprezentarea   egală  la   luarea  deciziilor   şi  promovarea   femeilor   în posturi  de   conducere; eliminarea stereotipurilor de gen prin culturalizare şi educaţie în familie, şcoală şi societate.

·        Partidul Democrat se angajează să reconsidere rolul femeii în societate şi în politică pentru a garanta participarea egală şi activă a femeilor în viaţa comunităţii şi societăţii, propunând acţiuni concrete în domeniu: promovarea politicii de egalitate a femeilor cu bărbaţii la toate nivelurile  în sfera publică şi privată; modernizarea  cadrului   legislativ  şi   instituţional  în domeniu; combaterea discriminărilor pe piaţa muncii; stimulare a antreprenoriatului pentru femei; promovarea educaţiei gender; salarii şi posibilităţi pentru femei identice cu ale bărbaţilor etc.  

5.     Limbajul utilizat în programe este unul neutru de gen. În acelaşi timp, se atestă o dominantă masculină prin invocarea termenilor oficial acceptaţi cum urmează: deputat, candidat, profesori, medici, lucrători. Se observă o confuzie chiar şi în programul electoral al candidatului independent Valentina Cuşnir.

6.     La fel trebuie menţionat faptul, că majoritatea partidelor tangenţial sau indirect au inclus în programul electoral probleme care vizează mai mult femeile, pornind de la specificul rolului acestora în societate.

·        În acest sens relevantă este specificarea preocupării pentru domeniul educaţiei şi medicinii în vederea majorării salariilor. După cum se cunoaşte, în jur de 85% dintre angajaţii din domeniul educaţiei constituie femeile. La fel, promisiunea de a mări pensia minimă indirect se referă la femei, deoarece majoritatea (60%) constituie femeile.

·        Dna Valentina Cuşnir a propus acordarea tinerelor familii a unui ajutor de 1000 euro pentru a stimula apariţia primului copil. La fel, PLDM, PPCD, UCM propun majorarea capitalului matern / a îndemnizaţiei la naşterea copilului. PSD promite acordarea Premiului  Matern. Aceste propuneri au efect dublu, pe de o parte, susţinând familia în intenţia de a avea copii, dar pe de altă parte, având în vizor faptul, că anume femeile nasc copii, putem presupune că această acţiune este adresată în primul rând femeilor, fiind explorată predestinaţia lor biologică.

·        În programul electoral al Partidului Republican din Moldova este stipulată promisiunea de a proteja mamele şi copiii. PSD propune majorarea alocaţiilor acordate mamelor singure. Această formulare este una protecţionistă, promovând abordarea de sex-rol a femeilor.

7.     PPCD, prin propunerea de asigurare cu maşini de spălat a familiilor, indirect invocă interesele femeilor dat fiind faptul că tradiţional şi de facto mai mult femeile efectuează munca casnică, respectiv fiind potenţialele beneficiare.

8.     PSD, propunând asigurarea fiecărei localităţi cu instituţii preşcolare dotate cu locuri necesare pentru toţi copiii de vârstă preşcolară, indirect abordează interesele femeilor, acestea constituind majoritatea persoanelor care stau acasă cu copiii. Din cauza lipsei de instituţii preşcolare / insuficienţă de locuri femeile nu pot pleca la serviciu, fiind nevoite să stea acasă cu copii, fapt ce limitează posibilităţile de angajare / dezvoltare ale acestora.

9.     Foarte puţine partide au inclus in  platforme    probleme de importanţă socială cum ar fi  combaterea violenţei şi traficului de persoane,probleme care se afla in atentia si agendele  tuturor structurilor europene si internationale,  care în virtutea situatiei date (specificului )vizează mai mult femeile. Astfel, PL propune eradicarea  tuturor  formelor  de violenţă,  ce au  la bază genul.  PDM, la fel, propune eliminarea tuturor formelor de discriminare din toate sferele vieţii.

10.                       MAE atrage atenţia asupra dezavantajele femeilor printre marile riscuri sociale.

11.                       Protectie din partea statulu pentru mai multe categorii, inclusiv “ mame singure” , promisiune facuta de mai  multi concurenti electorali , dar  in cazul ‘mame singure “  este  o promisiune discriminatorie fata de tatii singuri  iar formula corecta ar fi “ familii monoparentale. 

 

 

  

Concluzii generale:

1.     În pofida existenţei unor exemple demne de urmat, în majoritatea platformelor electorale ale partidelor politice în cadrul alegerilor parlamentare 2009 dimensiunea de gen este valorificată insuficient.

2.     Problema egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nu este o tematică care să se regăsească printre temele prioritare ale majorităţii partidelor.

3.     Problema egalităţii de şanse se regăseşte în cazul abordării categoriilor socio-economice (tineri, bătrâni, persoane cu disabilităţi, săraci) fără a fi specificată inegalitatea de gen în interiorul fiecărei categorii.

4.     Majoritatea platformelor electorale au în lista de priorităţi propuneri de soluţionare a problemelor care direct sau indirect vizează femeile:  deschiderea grădiniţelor, dezvoltarea programelor extraşcolare în sistemul educaţional, sprijin pentru familii.

5.      Probleme sociale  cum ar fi  combaterea violentei si a traficului de fiinte umane  nu  se regasesc in  platformele electorale ale majoritatii concurentilor electorali

 

 

 

 

Experte:

Valentina Bodrug-Lungu,

Catinca Mardarovici