INDEPENDENTA REPUBLICII MOLDOVA - 10 ANI
SCENARIU
INTRO:
VOCE (I)
Ilona:
Dragi invitate si invitati,
Va spunem Buna seara! Si Bine ati venit! la intrunirea Clubului politic al Femeilor prilejuita de aniversarea, la 27 august, a 10 ani de Independenta a Republicii Moldova. Vom incerca astazi sa ne amintim de evenimentele acestui deceniu, sa vedem de ce ne putem bucura, ce nu am reusit sa realizam, si, nu in ultimul rand, sa vedem care a fost contributia femeilor la aceste evenimente si cum s-au prezentat ele in cei 10 ani de Independenta.
Vitu:
Vom discuta pe larg, speram noi, despre toate acestea cu Invitatele clubului din aceasta seara, femei ce au avut o implicare directa in derularea evenimentelor. De asemenea, invitam si membrele clubului sa participe activ la discutii. Dar o rugam, mai intai, pe gazda acestei intalniri, Dna Ecaterina Mardarovici, presedinta clubului politic al femeilor, sa urneasca carul din locul.
Dna Ecaterina (max. 5 min.)
VOCE (II)
ISTORIC:
1989 -1991 (INFO - 2 pagini)
Ilona:
Republica Moldova si-a declarat independenta la 27 august 1991, prin votul majoritatii absolute a deputatilor din Parlamentul de la acea vreme. Decizia Parlamentului a urmat unei hotarari in acest sens a Marii Adunari Nationale, manifestatie desfasurata in piata centrala din Chisinau cu participarea a zeci de mii de basarabeni. Primul stat, se pare, care a salutat declaratia de independenta a fost Romania.
Peste cateva luni de la proclamarea independentei, Republica Moldova a devenit, prin semnarea de catre presedintele Snegur a documentelor de constituire, membru al CSI, alaturi de alte 10 foste republici sovietice.
Vitu:
La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al ONU si aproape concomitent este atrasa in conflicte armate cu doua regiuni separatiste ale ei - cea transistreana si cea populata preponderent de gagauzi. Razboiul in regiunea transnistreasna care a luat proportii si a facut numeroase victime, a fost stopat printr-o conventie semnata in iulie 1992 de Mircea Snegur si presedintele rus Boris Eltin. Regiunea din stanga Nistrului si orasul Tighina continua sa se afle sub controlul autoritatilor separatiste de la Tiraspol. Continua, de asemenea, stationarea in regiunea transnistreana a trupelor Rusiei.
Ilona:
In 1993 intra in vigoare Conventia Internationala a Drepturilor Copilului, iar un an mai tarziu este ratificata conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei.
La alegerile parlamentare din februarie 1994, si la cele locale din aprilie 1995 Partidul Democrat Agrar, sprijinit de presedintele Snegur, membru al acestei formatiuni, a obtinut impreuna cu aliatii sai o victorie confortabila.
Noua majoritate parlamentara, a adoptat in 1994 noua Constitutie. A schimbat imnul de stat si a acordat prin constitutie autonomie teritoriala pe principii etnice localitatilor cu gagauzi majoritari din sud.
Vitu:
La 26 iunie 1995 Republica Moldova este admisa cu drepturi depline in Consiliul Europei. In august 1995 Mircea Snegur a fost ales presedinte al Partidului Renasterii si Concilierii constituit din adeptii sai. Cu aceasta formatiune, dar si cu sprijinul unei largi aliante a partidelor de opozitie, Mircea Snegur va candida la alegerile parlamentare din 17 noiembrie, avandu-i ca principali adversari pe actualul premier Andrei Sangheli si pe seful legislativului Petru Lucinschi.
Imaginea Republicii Moldova in cea de-a doua perioada a Independentei Sale, ultimii 5 ani, contransteaza imaginii de stat reformator, creionata pe plan extern in primii 5 ani.
In 1996 incep sa se faca auzite pareri extrem de critice la adresa politicii promovate de autoritati. Potrivit sondajelor la acea ora o buna parte din populatie sustine ca anii de independenta au adus greutati si inrautatirea conditiilor de trai.
Ilona:
Taranii protesteaza impotriva taraganarii reformei agrare , considerata drept foarte importanta pentru relansarea economica a tarii. Partidul Democrat Agrar si Unitatea Socialista resping initiativa presedintelui Snegur de a transforma pamantul in marfa. Totodata, cresc restantele la salarii si pensii, ceea ce cauzeaza proteste in lant ale lucratorilor din agricultura si industrie, pedagogilor, medicilor si pensionarilor.
Incepand cu 1996 creste considerabil numarul somerilor. Astfel, pana la finele anului numarul somerilor creste de 4 ori, potrivit datelor oficiale.
Pe fundalul acestor nemultumiri, se agraveaza criza sistemului energetic. Concernul rus Gaz-prom lanseaza avertismente dure privind suspendarea livrarilor de gaz natural, daca nu sunt achitate datoriile, ce ating in scurt timp 200 de milioane de dolari. O solutie este propusa de presedintele Mircea Snegur, si anume de a diversifica resursele de import al energiei. Ca raspuns, Parlamentul adopta primul proiiect de lege despre energetica.
Vitu:
Si in 1996 problema denumirii limbii de stat stirneste contoverse aprinse in socoetate. Parlamentul respinge initiativa presedintelui Snegur de a modifica articolul 13 si 118 din Constitutie prin care limba de stat sa fie declarata limba romana.
Tot in acest an populatia alege un nou Presedinte in speranta ca problemele sociale si economice vor fi solutionate. Cel de-al doilea Presedinte devine Petru Lucinschi.
Ulterior noul Presedinte a ezitat sa abordeze transant chestiunea limbii de stat, ceea ce a provocat nemultumirea in randul celor ce l-au sprijinit in alegeri.
Problema coruptiei devine un alt punct pe agenda clasei politice. Parlamentul adopta Legea cu privire la combaterea coruptiei si a protectionismului. In acest sens un sondaj de opinie arata ca in institutiile de stat din RM exista multa si foarte multa coruptie.
Declinul economic si social isi spune cuvintul si in sectorul sanatatii. In martie 1996, medicii aduc o stire -soc populatiei-primul bolnav de SIDA, un tinar de 22 de ani, este depistat la Balti. Tinarul este consumator de droguri.
Ilona:
In 1997 Parlamentul RM ratifica conventia Europeana pentru Drepturile Omului. Astfel, orice statul se angajeaza sa respecte drepturile si libertatile omului, recunoscute in intreaga lume. Totodata, RM accepta dreptul la recurs individual la Comisia Europeana de la Strasbourg. Ca urmare, orice persoana care considera ca i s-au incalcat anumite drepturi prevazute de Conventie, poate face recurs la Curtea Europeana.
In anul 1998 RM ratifica Conventia privind protectia copilului si cooperarea in problema adoptiei internationale.
Vitu:
Tot in acest an au loc alegeri parlamentare, la care se inregistreaza o ascensiune a Partidului Comunistilor. Desi comunistii detin 40 de mandate din 101 cate numara parlamentul, ei sunt fortati sa treaca in opozitie, de coalitia de centru-dreapta. In aprilie este creata Alianta pentru Democratie si Reforme, din care fac parte Conventia Democrata a lui Mircea Snegur, Miscarea pentru o Moldova Democratica si Prospera, acum Partidul Democrat, a lui Dumitru Diacov si Partidul Fortelor Democratice, condus de Valeriu Matei.
ADR trece imediat la implementarea mai multor legi recomandate de structurile internationale, ca legea privind divizarea teritorial -administrativa, administratia publica locala, finantele publice locale. Tot coalitia de centru dreapta initiaza reforma sistemului de asigurari cu pensii si asistenta sociala.
Ilona:
La 1 februarie 1999 demisiona, aparent subit, din functia de prim-ministru Ion Ciubuc si pleca primul guvern instalat de Coalitia de centru dreapta - Alianta pentru Democratie si Reforme. Demisionarea primului guvern al ADR s-a produs nu fara binecuvantarea sefului statului, care s-a opus mereu instalarii unui guvern ce reflecta cu strictete raportul de forte in Parlament. La 19 februarie omul de afaceri Ion Sturza, la acea ora deja vicepremier si ministru al economiei in cabinetul Ciubuc este desemnat pentru functia de premier de seful statului in virtutea unor disensiuni interne in ADR. Din acest moment, procesul de deteriorare a coalitiei de centru-dreapta devine ireversibil.
Clasa politica se infierbanta si mai mult dupa ce, la 22 martie, Presedintele Lucinschi decreteaza referendum in problema trecerii la sistemul prezidential de guvernare.
Controversele dintre partidele politice parlamentare si Presedintie in problema sistemului de guvernare se intensifica pe zi ce trece si se produc la temperaturi tot
mai inalte.
Vitu:
In luna mai 1999 - eveniment istoric: Republica Moldova revine la divizarea administrativ-teritoriala din perioada interbelica, deci la judete, si au loc alegeri generale locale care reproduc in linii mari raportul de forte din alegerile parlamentare. Concomitent are loc referendumul constitutional initiat de presedintele Lucinschi in vederea schimbarii sistemului de guvernare din parlamentar in prezidential.
Se intra treptat intr-o cumplita criza energetica, din cauza insolvabilitatii.
Insistenta de a satisface revendicarile minoritatii bulgare din sud de a-si forma un judet aparte in baza vechiului raion Taraclia, revendicari satifacute ulterior de Parlament prin votul celor 40 de deputati comunisti si al parlamentarilor centristi, a slabit o data in plus atat pozitia Guvernului, cat si a intregii coalitii de centru dreapta.
Criticile la adresa cabinetului Sturza, cabinet care a avut cea mai buna imagine in exterior din istoria RM, au inceput a se intensifica.
Ilona:
La 5 noiembrie o noua majoritate parlamentara - constituita din comunisti, crestin democrati si independenti desprinsi de formatiunile centru-dreptei - majoritate considerata impotriva firii - voteaza impotriva privatizarii mai multor intreprinderi din industria vinului si tutunului, contrar conditiilor organismelor financiar-creditare internationale.
FMI, Banca Mondiala si ceilalti donatori anunta suspendare finantarii Republicii Moldova.
La 9 noiembrie aceeasi noua majoritate voteaza cu 58 de voturi pro pentru demiterea guvernului Sturza, demitere sprijinita si de presedintele Petru Lucinschi. Abia la 21 decembrie noua majoritate parlamentara va acorda votul de incredere pentru cel de-al treilea candidat la functia de prim ministru Dumitru Braghis si cabinetului sau, evitandu-se astfel alegerile parlamentare anticipate.
Vitu:
Alianta pentru Democratie si Reforme, acum in opozitie, nu a participat la vot. Unul dintre liderii ei, vicepresedintele Parlamentului Dumitru Diacov considera ca alegerile parlamentare anticipate sunt totusi inevitabile.
Asa dar, RM intra in anul 2000 cu un nou guvern. Un guvern care va fi in bataia a doua focuri - a populatiei tot mai disperate si a clasei politice care va apela si in continuare la dragostea de tara.
Sarac in general pentru populatie, anul 2000 a fost bogat in necazuri, situatii tensionante si alte evenimente politice.
Republica Moldova a intrat in 2000 cu un Presedinte care tinea mortis sa instaureze
un regim prezidential de guvernare, cu un Parlament care, sfasiat de lupte interne,
incepe, in replica, o cruciada impotriva a ceea ce a numit ambitii dictatoriale ale Presedintelui si cu un Guvern sprijinit sau respins la bunul plac de diferite grupari
parlamentare.
Ilona:
In iulie Partidul comunistilor, al carui vot a devenit decisiv in Parlament, a luat hotararea
sa voteze alaturi de deputatii centru-dreptei pentru sistemul parlamentar de guvernare si abolirea alegerilor prezidentiale directe.
La 5 iulie 2001 amendamentele constitutionale au fost votate, triumfator, de 60 de deputati din cei 101. Republica Moldova a devenit primul stat din CSI cu regim parlamentar de guvernare.
Vitu:
Jubilarea partidelor parlamentare a fost prematura. Divergentele in interiorul legislativului s-au acutizat intr-atat incat nu mai puteau fi depasite. In decembrie, alegerile de catre Parlament a Presedintelui se transforma intr-un fel de farsa.
Partidele ne-comuniste nu pot acumula voturile necesare pentru alegerea candidatului lor in functia de presedinte. In acelasi timp, candidatul comunistilor, Vladimir Voronin, ramane neclintit pe pozitii, chiar daca presedintele Parlamentului il roaga sa renunte in favoarea unui candidat neafiliat politic, propunandu-i in schimb alte avantaje ale puterii.
Petru Lucinschi a anuntat deja alegeri parlamentare anticipate pentru sfarsitul lunii februarie.
Ilona:
Politicienii moldoveni au ajuns, intr-un fel, unde au ajuns la sfarsit de mileniu inclusiv
din cauza vinului si tutunului. Privatizarea intreprinderilor din industria vinului si tutunului a fost si in 2000 o conditie stricta de reluare a finantarii externe, vitala pentru Republica Moldova. Tentativa de adoptare a legilor de privatizare a industriei vinului si tutunului esueaza insa din nou: comunistii refuza sa voteze din convingere, partidele necomuniste - deoarece se considera in opozitie. Creditarea externa, stopata inca in 1999 se duce, din nou, pe apa sambetei.
Legile de privatizare a intreprinderilor producatoare de vin si tutun sunt, totusi, votate, dar abia in octombrie, si iarasi - ca in aprilie - la limita demisiei Guvernului. Reluarea finantarii externa este promisa pentru inceputul anului 2001, daca evident alte surprize ale clasei politice nu vor cauza alte amanari.
Vitu:
Cea mai grava problema cu care a continuat sa se confrunte Republica Moldova a fost cea a insolvabilitatii si, deci, a dependentei energetice de furnizorii rusi in primul rand.
La inceputul lunii martie concernul rus Gazprom provoaca un soc populatiei Republicii Moldova pe care o lipseste pentru mai multe zile de gaze naturale pe motiv de neplati.
Amenintarea ca Republica Moldova sa ramana fara gaze, in intuneric si fara caldura,
a devenit pe parcursul acestui an o banalitate.
La 17 iunie noul Presedinte al Rusiei Vladimir Putin viziteaza Chisinaul unde face declaratii incurajatoare pentru Republica Moldova. Insist asupra urmatoarei precizari: Rusia este interesata in mod deosebit ca Republica Moldova sa fie un stat prosper, integru din punct de vedere teritorial si independent. Rusia are nevoie anume de o astfel de Moldova, a spus Presedintele rus.
Ilona:
Chisinaul este zguduit pe parcursul anului de mari actiuini de protest, unele de o violenta fara precedent. In aprilie mii de studenti protesteaza impotriva anularii gratuitatilor pentru transportul urban. Protestele degenereaza in confruntari violente fara precedent cu fortele de ordine. Protesteaza insa nu numai tinerii. Periodic, in momentele de tensiune pe scena politica, au loc manifestatii de protest ale batranilor, profesorilor, medicilor, veteranilor razboaielor de pe Nistru si din Afganistan. Nemultumirea fata de clasa politica pare a fi generala.
Vitu:
Protestul populatiei fata de partidele democratice, compromise prin lupte permanente, s-a manifestat la alegerile din februarie 2001, cand partidul comunistilor obtine o victorie covarsitoare - 71 de mandate din 101. Comunistii au astfel majoritatea absoluta, ceea ce le permite sa instaleze un guvern, sa adopte orice lege, si chiar sa modifice Constitutia la propria discretie.
La 4 aprilie cel de-al treilea presedinte este ales prim-secretarul partidului comunistilor, Vladimir Voronin. La o luna de la inaugurarea sa ca presedinte, Vladimir Voronin, anunta eliberarea lui Ilie Ilsacu, detinut ilegal de autoritatile separatiste din 1992.
VOCE (III)
Ilona:
Asadar acestea sunt evenimentele ce au marcat cei 10 ani de independenta. La distanta de un deceniu, vorbim de realizari cum ar fi: stabilirea principiului democratic in societate prin aparitia societatii civile, prin promovarea unei prese libere si independente. Putem constata si esecuri dureroase pentru populatie, cum ar fi imigratia, traficul de persoane, vagabondajul copiilor. Rugam invitatele sa ne spuna ce amintiri pastreaza in legatura cu anul 1991, cu momentul declararii independentei. Ce sperante si-au pus. Care dintre ele s-au realizat si care nu in acesti 10 ani.
Vitu:
Trebuie sa spunem aici ca ultimul deceniu, de Independenta, nu poate fi conceput, fara evenimentele ce au precedat aceasta perioada. Prin urmare, ceea ce s-a intamplat in Sovietul Suprem in anii "perestroikai" a influentat direct cursul evenimentelor, motiv pentru care anii 1985-1990 sunt la fel de importanti. Iata de ce avem ca invitate in aceasta seara si foste membre ale Sovietului Suprem, in care au fost 138 de femei, adica 33%. Dintre acestea 17% aveau studii superioare.
Reprezentatele Sovietului Suprem sau cum il numim la aceasta ora:
Parlamentul de legislatura a XI
1985-1990
Ilona:
ANA MELNIC
- a fost membru al Sovietului Suprem timp de 12 ani, din 1975 pana in 1987, in functia de secretar al prezidiului sovietului suprem.
Ana Melnic a avut curaj sa abordeze inca pe timpul Uniunii Sovietice sa declare ca limba pe care o vorbesc basarabenii este limba romana.
Iata ce a spus dna Melnic intr-o alocutiune rostita de la tribuna sovietului suprem: "Ma intreb - e posibil oare ca o limba de stat, in cazul nostru limba romana, sa fie lipsita de o functie atat de importanta ca functia de comunicare?"
Dna Melnic, suntem sigure ca va mai amintiti de acele vremuri. Ce sperante v-ati pus atunci, ce s-a realizat in cei 10 ani de Independenta, ce greseli au fost comise in acesti ani?
Vitu:
RAIU ALEXANDRA
- membra si a sovietului suprem din 1985-1990, si a primului parlament al RM, din 1990-1994. Mass-media v-a acordat o atentie deosebita pentru curajul de care ati dat dovada atunci cand a fost adoptata limba de stat. Cum a fost lupta?
Ilona:
IULIA POPESCU
- Membra a sovietului suprem din 1985-1990
Primul bloc de intrebari: (esecuri / realizari).
Parlamentul de legislatura a XII
1990-1994
Vitu:
In acest parlament avem 13 femei. Cateva reprezentate sunt alaturi de noi...
NADEJDA BRANZAN
- a luptat activ pentru adoptarea declaratiei de Independenta a RM. Regretata Lidia Istrati spune despre dna Branzan ca are si in loc de inima creier. Nadejda Branzan a fost presedinta comisiei pentru problemele femeilor, ocrotirea mamei si a copilului.
Vitu:
LUDMILA LASCIONOVA
membra a comisiei parlamentare in problemele protectiei mamei si a copilului.
Ilona:
SVETLANA MASLITCAIA
membra a comisiei parlamentare in problemele protectiei mamei si a copilului.
Primul bloc de intrebari: (esecuri / realizari).
Parlamentul de legislatura a XIII
1994-1998,
Vitu:
5 femei au reprezentat electoratul in acest parlament, sau 4, 9 la suta.
LARISA IACHIM
Secretar al comisiei pentru economie, industrie si privatizare. Membra a comisiei speciale pentru adoptarea legii bugetului. A votat pentru formula actuala a art.13, potrivit caruia limba vorbita in RM este moldoveneasca. Dna Iachim, credeti si acum astfel?
Ilona:
ALA MANDACANU
a fost vice presedinta comisiei pentru Drepturile Omului, culte, minoritati nationale si comunitati externe; presedinta sub-comisiei pentru oportunitati egale: presedinta delegatiei in Adunarea Parlamentara a Francofoniei. A militat activ, in special in presa, pentru respectarea drepturilor femeilor.
Primul bloc de intrebari: (esecuri / realizari).
Parlamentul de legislatura a XIV
1998-2001, 2001- prezent
Vitu:
In acest legislativ au fost alese 9 femei si e de remarcat ca in acest parlament femeile incep sa detine posturi mai importante.
ELENA BURCA
Membra a comisiei pentru tineret, sport si turism. Membra a delegatiei in Uniunea Inter -parlamentara CSI.
Vitu:
VITALIA PAVLICENCO
vice presedinte a comisiei pentru buget si finante; secretara a comisiei pentru securitatea statului si asigurarea ordinii publice. Discursurile ei ca membra a grupului parlamentar al RM la adunarea parlamentara a aliantei nord-atlantice au fost remarcate de presa si inalt apreciate.
Vitu:
ECATERINA MARDAROVICI
In fostul legislativ a fost membra a comisiei de protectie sociala, sanatate si familie, membra a comisiei parlamentare privind Transnistria. De asemenea, membra a comisiei pentru supravegherea activitatii Serviciului de Informatii si Securitate. A fost si membra a comisiei speciale pentru adoptarea bugetului. S-a remarcat prin promovarea noului concept de pensionare si asigurari sociale.
Ilona:
GUVERN
Nu doar deputatele s-au remarcat in acesti 10 ani de independenta. Foarte active au fost si femeile care urmau sa puna in practica prevederile legislatiei. Un exemplu in acest sens este
ALEXANDRA CAN
Care in 1999, in cabinetul Sturza, detine functia de ministru al Industriei si Comertului, fiind apreciata drept un bun specialist in economia reala.
Nu in ultimul rand s-a remarcat si dna
VALENTINA BADRAJAN
Care in 1998 -1999 detine functia de vice-ministru la Ministerul Finantelor
OLGA POALELUNGI
Care in 1999 - detine functia de vice-ministru la Ministerul Justitiei
Primul bloc de intrebari: (esecuri / realizari).
Ilona:
Acum, dupa ce am vorbit despre esecuri si realizari ale intregii clase politice, haideti sa vedem unde s-au plasat femeile si care a fost contributia lor la derularea evenimentelor
Al doilea bloc de intrebari: Contributia femeilor la derularea evenimentelor.
Vitu:
Si acum haideti sa trecem la o discutie mai lejera, ca intre noi, femeile!!!
Ilona:
Despre emanciparea femeilor s-a vorbit mult, se vorbeste si banuim ca se va mai vorbi.
Cat de pregatita este societatea pentru acest proces. Le este greu femeilor sa se impuna, in care mai persista inca mitul femeii ne-batute si a casei ne-maturate.
Al treilea bloc de intrebari: Emanciparea femeilor pe fundalul somajului, violentei in familie...
Ilona:
Al patrulea bloc de intrebari: Viata de zi cu zi in anturajul barbatilor
- vestimentatie
- cariera / familie
- comportament
|
